Omul modern este invadat din nefericire de o tensiune nervoasă care face ca tăcerea-liniştea să fie aproape imposibil de obţinut. Dacă el vrea de fapt să înveţe să se roage el trebuie mai întâi să înveţe să fie liniştit, tăcut cu el însuşi.
De fapt, chiar această tăcere şi linişte devine frecvent rugă, când El se manifestă sub forma liniştii.
Exerciţiul 8.
Repetaţi exerciţiul 2. de conştientizare a senzaţiilor corpului – întregul corp. De data aceasta începeţi cu vârful capului şi finalizaţi cu vârfurile degetelor de la picioare, neomiţând nici o parte a corpului.
Atenţie la orice senzaţie din orice parte a corpului... Puteţi găsi unele părţi ale corpului complet golite de senzaţii. Insistaţi pe acestea pentru câteva secunde, dacă nu se iveşte nici o senzaţie, mergeţi în continuare…
Pe măsură ce deveniţi mai priceput în acest exerciţiu vă veţi ascuţi conştienţa până acolo încât nu va rămâne nici o parte a corpului în care să nu simţiţi câteva senzaţii...
Puteţi fi mulţumit când insistaţi scurt pe porţiunile blank (fără senzaţii) şi continuaţi pe părţile unde simţiţi mai multe senzaţii. Mutaţi-vă încet de la cap spre picioare... apoi din nou, de la cap spre picioare... şi aşa vre-o cincisprezece minute.
Pe măsură ce conştienţa se ascute veţi aduna senzaţii pe care nu le-aţi observat înainte... puteţi de asemenea aduna senzaţii extrem de subtile, prea subtile pentru a fi percepute de oricine altcineva care nu este un tot întreg.
Simţi-ţi întregul corp ca o masă de concentrare şi pace adâncă. Acum deveniţi conştient de corpul vostru ca un întreg. Simţiţi întregul corp ca o masă de diverse tipuri de senzaţii…
Rămâneţi aşa o vreme, apoi reveniţi la conştientizarea pe părţi, mişcându-vă de la cap spre picioare … apoi din nou rămâneţi în conştientizarea corpului ca un întreg….
Observaţi acum liniştea profundă care vă cuprinde. Observaţi completa linişte a corpului … Oricum, nu rămâneţi în starea de linişte încât să pierdeţi conştientizarea corpului… Dacă sunteţi distras oferiţi-vă ocupaţia de a vă muta încă o dată de la cap spre picioare, devenind conştient de senzaţiile din fiecare parte a corpului. Apoi, din nou, observaţi liniştea din corpul vostru. Dacă practicaţi în grup, atunci când aveţi ocazia, observaţi liniştea în întreaga încăpere.
Este foarte important să NU mişcaţi nici o parte a corpului când executaţi această Sadhana (practică).
Aceasta va fi foarte dificil la început, dar de fiecare dată când simţiţi necesitatea de a vă mişca sau vă scărpina sau vă foi, conştientizaţi imediat aceasta … Nu cedaţi … necesitatea va dispărea în mod gradual iar voi veţi deveni încă o dată liniştiţi …
Este extrem de chinuitor pentru majoritatea dintre voi să staţi liniştiţi. Chiar dacă resimţiţi durere fizică, şi deveniţi tensionaţi fizic, cheltuiţi-vă tot timpul de care aveţi nevoie pentru a deveni conştienţi de această tensiune … UNDE o simţiţi, CUM sau ÎN CE MOD o simţiţi … şi rămâneţi aşa până când tensiunea dispare.
Veţi simţi durere fizică, chiar dureri severe. Nu are importanţă cât de confortabilă este poziţia sau postura pe care aţi adoptat-o, corpului vostru îi place să protesteze împotriva liniştii, dezvoltând dureri în diferite părţi. Când se întâmplă asta, un Sadhaka serios TREBUIE să REZISTE tentaţiei de a-şi muta membrele sau de a-şi schimba poziţia pentru a uşura durerea. Trebuie doar să conştientizaţi puternic durerea.
Conştientizarea poate fi total absorbită de durerea acută. Puteţi începe să transpiraţi, chiar abundent. Mintea voastră poate gândi că veţi leşina de durere; în acest moment decideţi să NU vă luptaţi cu durerea, să NU fugiţi de ea, să NU doriţi să o uşuraţi, ci doar să o conştientizaţi, să vă identificaţi cu ea. Apoi veţi vedea că senzaţia de durere este desfăcută în părţile sale componente şi veţi fi surprins să descoperiţi că este compusă din mai multe senzaţii adică senzaţii de arsură intensă, smucitură sau senzaţie ascuţită de împunsătură, într-un punct care se mişcă dintr-un loc în altul.... Acest punct puteţi să îl identificaţi ca durere...
Dacă veţi continua acest exerciţiu, veţi vedea că veţi avea un raport interesant cu aşa zisa durere şi anume durere fără suferinţă.
Fiecare Sadhaka (practicant) va experimenta anumite tipuri de durere, cum am indicat mai sus, până când corpul său devine obişnuit să rămână perfect liniştit. A trata durerea prin conştientizare. Când în sfârşit corpul vostru devine liniştit, veţi avea o bogată răsplată în BEATITUDINEA TĂCERII care este adusă de linişte.
Tentaţia de a vă scărpina este frecvent pentru începători. Aceasta se întâmplă deoarece odată cu conştientizarea ascuţirii senzaţiilor, acesta devine conştient de senzaţiile de mâncărime şi înţepături care de fapt erau acolo de mult dar care erau ascunse conştientizării din cauza călirii fizico-psihice pe care majoritatea dintre noi o transmit corpului şi datorită conştientizării grosolane care nu le făcea sesizabile.
Un Sadhaka trebuie să reziste la astfel de tentaţii pe durata Sadhanei de conştientizare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu