V. Simţirea respiraţiei
Conştientizaţi cum intră şi cum iese aerul prin nările voastre. Nu vă concentraţi cum intră aerul în plămâni, limitaţi-vă doar la a conştientiza respiraţia prin nări. Nu controlaţi respiraţia. Nu încercaţi să o adânciţi. Nu este un exerciţiu de respiraţie ci unul de conştientizare. Ori de câte ori sunteţi distraţi, întoarceţi-vă cu vigoare la sarcina voastră de a fi conştient de fiecare respiraţie. Continuaţi acest exerciţiu zece sau cincisprezece minute. Acest exerciţiu poate fi dificil pentru unii dintre dumneavoastră în comparaţie cu exerciţiile anterioare; dar este cel mai răsplătitor în ascuţirea conştienţei, în aducerea calmului şi a relaxării. ORICUM, în încercarea de a conştientiza respiraţia NU vă tensionaţi muşchii. Hotărârea voastră nu trebuie confundată cu tensiune nervoasă. Puteţi fi distraţi la început dar trebuie să vă reîntoarceţi din nou şi din nou la conştientizarea respiraţiei simplul efort implicat în a face aceasta – va aduce efecte benefice pe care le veţi remarca treptat. După ce veţi avea eficienţă în acest exerciţiu continuaţi cu o altă variantă de exerciţiu întrucâtva mai dificil şi mai eficace:
Exerciţiul 5.
a) Conştientizaţi senzaţia de trecere a aerului prin nări. Simţiţi atingerea acestuia – în ce parte a nărilor simţiţi atingerea aerului când inspiraţi… în ce parte a nărilor simţi atingerea aerului când expiraţi…..
b) Conştientizaţi căldura sau răcoarea aerului …. Este rece când intră şi cald când iese.
c) De asemenea conştientizaţi cantitatea de aer care trece printr-o nară este mai mare decât cea care trece prin cealaltă nară….
d) Fiţi sensibili şi atenţi la atingerea uşoară când inhalaţi şi exhalaţi....
Continuaţi acest exerciţiu pentru zece sau cincisprezece minute. În caz că alocaţi mai multe minute veţi obţine rezultate mai bune. Dar NU STAŢI singuri în acest exerciţiu mai multe ore pentru o perioadă mai mare de două sau trei zile. Altfel acest exerciţiu vă aduce o mare pace şi un simţământ de profunzime şi plenitudine care vă încântă dar concentrarea prelungită pe respiraţie vă va produce halucinaţii sau va deversa material din inconştient pe care nu veţi putea să îl controlaţi.
CONŞTIENŢĂ, CONTEMPLARE şi RUGĂ
Rugă înseamnă o comunicare cu Dumnezeu care este purtată prin utilizarea cuvintelor, a imaginilor şi a gândurilor. Contemplarea semnifică o comunicare cu Dumnezeu care face posibilă o utilizare minimă a cuvintelor a imaginilor sau a conceptelor. Exerciţiile de conştienţă “senzaţiile corpului” sau “simţirea respiraţiei” pot fi considerate ca şi comunicare cu Dumnezeu. Mulţi mistici ne spun că, în plus faţă de mintea şi inima cu care comunicăm în mod obişnuit cu Dumnezeu, suntem înzestraţi cu o minte mistică şi cu o inimă mistică, facultăţi cu care putem să-L cunoaştem pe Dumnezeu în mod direct, pentru a-L înţelege şi INTUI pe Dumnezeu în fiinţa Sa adevărată – lăsând la o parte toate gândurile, conceptele şi imaginile.
În mod obişnuit tot contactul nostru cu Dumnezeu este indirect – prin imagini şi prin concepte. Pentru a putea să-L înţelegem pe Dumnezeu dincolo de aceste gânduri şi imagini trebuie să avem privilegiul unui anume dar – o inimă mistică.
În majoritatea dintre noi această inimă zace dormind şi în stare nedezvoltată. Dacă este trezită, se îndreaptă către Dumnezeu şi, ne îndreptă întreaga noastră fiinţă către El. De aceea trebuie să o dezvoltăm, trebuie să îndepărtăm zgura ce o înconjoară ca să poată fi atrasă către ETERNUL MAGNET.
A fi aproape sau a descoperi Eternul Magnet, înseamnă a găsi mijloacele de a face mintea să tacă.
A face mintea să tacă este o sarcină extrem de dificilă. Cât de greu este de a ţine mintea departe de procesul de gândire, care produce gânduri într-un şir ce nu se mai termină. Dar cum se zice “cui pe cui se scoate”. Aşa că fiţi înţelepţi şi utilizaţi un singur gând pentru a scăpa de toate celelalte gânduri care vă umplu mintea. Un gând, o imagine, o frază o propoziţie sau un cuvânt pe care mintea se poate fixa. A face o încercare conştientă de a păstra mintea într-o stare fără gânduri, vidă, înseamnă a încerca imposibilul. Mintea trebuie să aibă ceva ocupaţie. O concluzie ce pare tulburătoare: concentrarea pe respiraţie sau pe senzaţiile corpului apare ca fiind o foarte bună contemplare. Exerciţiile de conştienţă ne conduc la o adâncire a experienţelor de rugăciune.
A sosit momentul ca să vă expuneţi Soarelui Divin în LINIŞTE / TĂCERE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu